Politice

Gagauzia: cine, ce si de ce?

DSC_9372

Uneori mai auzim la jurnalele de stiri cuvintele Gagauzia sau gagauzi, cu trimitere la Republica Moldova, si n-ar strica sa stim cine sunt gagauzii, ce vor si mai ales de ce vor ceea ce vor, mai ales ca  geografic se afla chiar in vecinatatea noastra.

Gagauzia este un teritoriu semi-autonom din cadrul Republicii Moldova de 1800 km² si care are doar 170.000 de locuitori, dintre care 32.000 populeaza capitala Comrat. Dar cine sunt gagauzii?

Facand parte din marea familie a oguzilor, pecenegilor si cumanilor, gagauzii sunt un popor de origine turcica, care a migrat la sfarsitul secolul al X-lea si inceputul secolului XI din stepele Asiei Centrale catre sud-estul Europei, adoptand religia crestin-ortodoxa.

Intre 1770 ai 1812 au migrat din zona Balcanilor catre sudul Basarabiei, unde s-au si stabilit. Trecand de mai multe ori de sub autoritatea rusa sub cea romaneasca, gagauzii nu au avut identitate politica in timpul dominatiei sovietice, decat abia in perioada ‘dezghetului’ initiat de Gorbaciov, in a doua parte a anilor ’80. In aceaste conditii, in perioada de maxima efervescenta a grupurilor informale si a fronturilor populare de la sfaristul anilor 80, a aparut miscarea numita “Poporul Gagauz” (1988), care s-a transformat in Adunare un an mai tarziu.

Pe fondul declararii independentei Moldovei, la 27 august 1991, si a destramarii Uniunii Sovietice, la 31 decembrie 1991, autoritatile gagauze au format o republica autonoma, nerecunoscuta de Chisinau, dar sustinuta, ca si in cazul Transnistriei, de puterea de la Moscova.

In 1991 a aparut si prima formatiune politica gagauza, in adevaratul sens al cuvantului, numita ‘Gagauz Halky’ (in traducere libera Natiunea Gagauza). Acest partid politic a fost principalul artizan al sustinerii ideilor autonomiste, care au avut loc insa pe un ton moderat, care a permis in decembrie 1994, pe fondul negocierilor cu Chisinaul, la aparitia Republicii Autonome a Gagauzilor.

Referendumul organizat un an mai tarziu a intarit status quo-ul entitatii autonome a gagauzilor, principala preocupare a oficialilor de la Comrat fiind de a apropia poporul gagauz de originile sale turce, astfel ca au fost intarite legaturile de ordin economic si cultural cu Ankara.

Din punct de vedere politic, Gagauzia este condusa de o Adunare Populara (Parlament), care se subordoneaza la nivel central constitutiei si legilor Republicii Moldova, populatia gagauza avand dreptul la autodeterminare.

Puterea legislativa este detinuta, dupa cum am precizat mai sus, de un Parlament, care are dreptul de a legifera pentru spatiul Gagauziei. Aceasta este condusa de un guvernator ales prin vot universal direct pe o perioada de patru ani si care face parte din guvernul Republicii Moldova. Dupa alegerea de catre populatia cu drept de vot, guvernatorul Gagauziei este investit prin decret de catre presedintele Republicii Moldova, detinand si functia de vice-premier al Moldovei.

Puterea executiva este reprezentata de un Comitet Executiv (Guvern), ai carui membrii sunt alesi de Parlament pe o perioada de patru ani la propunerea guvernatorului.

Primul guvernator al Gagauziei a fost Gheorghe Tabunscic (1995-1999), urmat de Dumitru Croitor (1999-2002), dupa care Tabunscic a fost reales pentru un al doilea mandat. Incepand cu 2005, functia de reprezentat al intereselor gagauzilor este detinuta de Mihail Formuzal.

De notat ca ultimele alegeri parlamentare din Gagauzia au fost castigate de comunisti si aliatii lor, acestia ocupand 23 din cele 33 de locuri ale Adunarii Populare de la Comrat.

photo credit: texx1978

Spune-ti parerea, opinia ta conteaza