Jocul. Marele meci dintre Steaua si Dinamo, considerat de multi drept El Clasico al fotbalului romanesc, ne-a radiografiat inca o data, daca mai era nevoie, starea fenomenului fotbalistic romanesc si chiar a societatii noastre. Jocul in sine a fost unul de un nivel slab, cele doua echipe neutralizandu-se majoritatea timpului, de aici rezultand o disputa lipsita de faze spectaculoase si ocazii de poarta. Avand in spate aportul terenului propriu si sustinerea a aproximativ 21.000 de suporteri, Steaua a fost echipa mai prezenta in joc, ocazia lui Neaga din debutul meciului si bara lui Dica din aceeasi prima repriza fiind singurele faze de notat. De cealalta parte, Dinamo s-a aflat in ceata, atat la propriu cat si la figurat. S-a aflat in ceata pe teren, unde jucatorii lui Zenga cu greu au gasit drumul spre poarta lui Zapata. Golul lui Neaga din partea secunda a rupt monotonia unui meci care se indrepta spre un scor mai alb decat fumul si ceata din mediul inconjurator. Si cam atat despre joc.

Suporterii. Ceata a fost si in atmosfera. Mai intai venita pe cale naturala, pentru ca apoi sa fie provocata de suporterii celor doua formatii, care au ‘compensat’ lipsa spectacolului din teren, cu fumigene, torte, scaune aruncate in teren si lupte cu jandarmii. Apropo de aceste aspecte ne putem considera fericiti pentru ca am intrat de mult in Europa la lupte de strada, conflicte cu jandarmii si dezordine pe strazi. Suntem in Europa, de fapt intotdeauna am avut talentul de a copia ce a fost mai rau de la altii. Ca suporterii fac ceea ce fac nu mai reprezinta o noutate si nu ar trebui sa ne creeze prea multe nevroze, atata timp cat acei baieti de 14-25 de ani sunt produsii societatii sterile, apatice si respingatoare in care traim. Fara locuri de munca, fara perspective, fara educatia din familie, fara sistemul de invatamant care sa-ti induca anumite repere tanarul roman nu se poate comporta civilizat, nu are cum sa se mai poarte civilizat, pentru ca nu stie, pentru ca nu poate.

Jandarmii. Sa ma scuze ‘cavalerii’ in bleumarin, dar metodele dumnealor de interventie sunt total depasite si provoaca mai multa dezordine decat ordine. Platiti cu salarii peste media normala, baietii cu aspecte de dulap de bucatarie si-au facut un obicei din a-si arata vitejia doar la meciurile de fotbal, unde singura satisfactie este de a exersa practicile de K1 pe 2-3 pustani teribilisti de liceu. Violenta naste violenta si cu un vocabular de genul “misca ma, treci ma” nu cred ca se va ajunge prea departe in armonizarea relatiei suporter-jandarm. Cred ca am fi mult mai bucurosi ca cetateni platitori de taxe si impozite daca i-am vedea la fel de vigilenti pe domnii cu cagule si bastoane pe strazi, seara, prin ganguri si locuri slab iluminate, acolo unde ar trebui sa-si demonstreze abilitatile si sa-si justifice banii.

Cam atat despre un derbi in ceata, cu un joc in ceata, suporteri si jandarmi in ceata…