Opinii Politice

Mana lui Henry, bratul lui Dumnezeu si latul DNA

cheat
Creative Commons License photo credit: Brian Clayton

Franta a ajuns fraudulos la turneul final al Cupei Mondiale din Africa de Sud, unii spun chiar grosolan, dupa un hent al lui Thierry Henry vazut si de pe statia spatiala internationala MIR. Degeaba au strigat ca din gura de sarpe bietii roscovani irlandezi, ca arbitrul respectivului meci de baraj nu a avut urechi sa auda, de ochi nici nu mai poate fi vorba, iar FIFA a exclus din start fantezista propunere ca meciul sa se rejoace. Moral ar fi fost corect sa se intample asa, dar s-ar fi creat un precedent periculos si Dorinel Munteanu ar fi solicitat la randul sau rejucarea meciului cu Bulgaria de la Euro 96, spre exemplu, cand Romania a avut gol valabil in fata Bulgariei, dar am sfarsit prin a ramane cu gustul amar si regretele. Si multe, multe alte cazuri s-ar fi intors, iar lumea n-ar mai fi fost la fel dupa aceasta furtuna care ar fi maturat sediul lui Blatter de la Zurich.

Asa ca irlandezilor, privati pe nedrept de calificarea in Africa de Sud, nu le-a mai ramas decat sa astepte dreptatea divina. Chiar mai devreme decat ne-am fi asteptat multi dintre noi, in cazul Irlandei s-a facut dreptate, una considerata evident de inspiratie divina, Franta fiind oaia neagra a turneului final. Intrati in competitie din postura de vicecampioni mondiali, ‘cocoseii’ lui Domenech au reusit sa fie penibili si grosieri. Daca pe terenul de joc si-au dat cu stangul in dreptul la propriu, terminand grupa pe ultimul loc, in afara gazonului au fost cocosi ca la carte. Impartiti in biserici si bisericute, francezii s-au intrecut in fapte reprobabile, de la injurarea antrenorului si pana la organizarea unei greve ad hoc in cantonament. Personal chiar imi pare rau de Domenech (in perspectiva preliminariilor pentru Euro 2012), cel mai slab selectioner al Frantei din ultimii zece, dar un antrenor painea lui Dumnezeu pentru adversari. Evident nu unii ca Romania, care a scapat Franta printre degete in atatea ocazii, spun multi din prea mult respect. Eu i-as spune eufemistic din nepricepere.

In 1986 s-a vorbit despre ‘mana lui Dumnezeu’ la golul lui Diego Armando Maradona in meciul cu Anglia. Chiar asa a si fost, butoiasul atomic marcand un gol ramas in istoria Cupa Mondiale, atat ca executie, cat si ca eroare de arbitraj. Anii au trecut si atacantul brazilian Luis Fabiano a reusit un gol asemanator in meciul cu Coasta de Fildes. Ca sa fim cat se poate de precisi, a fost un dublu hent la preluarea in careu a lui Fabiano, sutul care a urmat fiind unul de exceptie. Pana si centralul francez, al carui nume sincer nici nu m-am chinuit sa-l retin, a admirat indelung executia, dupa care a avut un scurt dialog cu brazilianul, probabil adresandu-i cuvinte de felicitare. Din nou s-a vorbit despre mana lui Dumnezeu. Sa fi fost oare aceeasi ca in Mexico 86? Raspunsul a venit de la cine altul decat Maradona. El Pibe de Oro a facut lumina spunand ca intr-adevar a fost hent clar la Luis Fabiano, cu mentiunea ca acesta a inscris cu ‘bratul lui Dumnezeu’, distinctia intre mana si brat semanand cumva cu cea intre rege si imparat la una dintre minoritatile conlocuitoare de la noi din tara.

Dupa mana si brat ajungem si la subiectul lat, scuzata sa-mi fie rima involuntara. Este vorba de latul lung al DNA, cel in care cad, din in cand, pesti mai mari, pestisori si tot felul de insi, care sunt la granita dintre lege si faradelege, la fel cum era si personajul central al lui Eliade in La Tiganci, intre real si ireal. Toata desfasurarea de forte din ultimele zile tradeaza spectacolul media, circul modern mutat din arena antica pe sticla micilor ecrane, montat pentru a deturna atentia subiectilor, a celor multi, de la realele probleme. Astfel, se vorbeste pe toate canalele posibile ca l-au legat pe Diaconescu, acest mic mare mogul de presa, si se uita ca zone intregi din tara zac sub ape (si) din nepasarea autoritatilor, se uita ca pensiile si salariile vor fi amputate spre disperarea a milioane de oameni, se mai amana pentru cateva zile, saptamani, luni senzatia de foame care incolteste la tot pasul. Circul este in plina activitate, iar personajele plimbate in catuse pe la televizor tin loc de paine pentru cei multi si naivi. Acesta este doar un nou episod din lunga serie inceputa cu termopanele lui Nastase si continuata cu martirizarea lui Becali in saptamana mare a Pastelui, doar personajele fiind altele, de la ‘Free Gigi’ la ‘Free DD’ nefiind decat un pas. Daca serialele Elodia sau Magda Ciumac au rivalizat ca intindere cu Iliada lui Homer, nici n-as vrea sa ma gandesc cat se va vorbi, scrie si comenta dupa revenirea in libertate a lui Dan Diaconescu, evident In Direct si Senzational. Cine cauta prea mult senzationalul, pana la urma risca sa aiba parte de el.

Spune-ti parerea, opinia ta conteaza