Fuduntu 2013: Prezentare, aspect, impresii

fuduntuChiar dacă la prima vedere poate vi se pare o denumire cel puţin ciudată, Fuduntu este una dintre cele mai solide distribuţii existente în prezent în lumea sistemelor de operare Linux.

În esenţă această versiune, după cum îi spune şi numele, se vrea a fi un hibrid între Fedora şi Ubuntu. Cu alte cuvinte la bază este Fedora cu interfaţa GNOME 2 folosită până curând şi de clasicul Ubuntu.

Chiar dacă este Fedora procesul de instalare decurge normal ca la orice Linux: descărcare imagine ISO de pe site-ul oficial, creare stick USB bootabil, instalare partiţie ”/” şi utilizare deplină.

Încă din timpul procesului de instalare Fuduntu oferă o experienţă nouă, mai ales dacă până atunci ai folosit doar sisteme bazate pe Debian (Ubuntu, Mint sau alte derivate). Mie cel puţin mi-a lăsat impresia de o interfaţă foarte bine gândită şi un meniu extrem de ”profi”, ca să mă exprim aşa.

După instalarea sistemului surpriza plăcută este reprezentată de panel-ul aflat în partea superioară care aminteşte de vechiul Ubuntu, pentru ca în partea de jos să avem un Cairo Dock instalat direct. Cele două pot fi rearanjate după bunul plac oricând.

Odată cu versiunea 2013.1, Fuduntu a renunţat la AWN ca mediu grafic şi foloseşte Cairo Dock, o decizie spun eu inspirată.

Noul Fuduntu 2013.1 se bazează pe Kernelul Linux 3.6.9 şi vine cu mai multe programe instalate ”by default” cum ar fi Chromium 23.0.12, VLC 2.0.5, Thunderbird 17.

Plusuri: Fuduntu se instalează extrem de rapid şi este foarte uşor de manevrat, iar combinaţia dintre Fedora şi GNOME 2 se dovedeşte a fi una extrem de pozitivă. Pentru a instala alte programe se pot folosi foarte uşor pachetele .RPM (echivalentul .DEB de la Ubuntu sau Mint). Cu un simplu dublu-click acestea vor fi instalate pe HDD.

Minusuri: Centrul de programe mi se pare a fi călcâiul lui Ahile, în sensul că nu se compară ca grafică şi manevrabilitate cu Ubuntu Software Center sau Software Center din Mint. Un alt punct slab pe care l-am detectat, dar cred că de vină este GNOME 2, este reprezentat de absenţa iconiţei pentru Insync, programul care permite gestionarea fişierelor din Google Drive. Chiar dacă programul rulează şi îşi face treaba, absenţa icon-ului din panel este un aspect deranjant.

Concluzie: Fuduntu 2013.1 este un sistem de operare solid care merge încercat pentru cei care doresc şi o altă experienţă în afara de Debian, Ubuntu sau Mint. În cazul meu am ales Fuduntu din nostalgie pentru vechiul dar atât de eficientul GNOME 2.

photo credit: Distrowatch.com

Spune-ti parerea, opinia ta conteaza