Elena Udrea si Monica Macovei stabilesc noi repere in istoria alegerilor prezidentiale din Romania

Istoria prezentelor feminine in cursa electorala pentru Palatul Cotroceni este una extrem de limitata in spatiul politic romanesc postdecembrist. De aceea, rezultatele obtinute de Elena Udrea si Monica Macovei in primul tur al scrutinului prezidential din 2 noiembrie reprezinta etalonul in acest sens si punctul de plecare pentru viitoare candidaturi.

Tendinta la nivel mondial este de crestere a participarii femeilor in viata politica. Cel mai apropiat si de notorietate exemplu este oferit de Angela Merkel, cancelarul Germaniei, un personaj ramas in folclorul popular romanesc de data recenta ca cea care l-a mentinut in functie pe Traian Basescu dupa Referendumul de demitere din iulie 2012.

Daca traversam Atlanticul putem vedea doua femei in fruntea celor mai importante doua state din America de Sud, Brazilia si Argentina. Deci iata ca modelul femeilor in fruntea statelor nu este chiar atat de neverosimil, ca sa nu mai amintim de Margaret Thatcher, celebrul premier al Marii Britanii din anii 80, ramasa in istorie drept “Doamna de Fier”.

Romania din acest punct de vedere a fost in ultimul sfert de veac de politica democratica un model aproape exclusiv patriarhal, iar candidaturile femeilor in alegerile prezidentiale pot fi numarate pe doar trei degete de la o mana.

Elena Udrea si Monica Macovei nu sunt deschizatoare de drum, asa cum s-ar putea crede dintr-o necunoastere evident de inteles, ci a mai existat o candidata, de altfel prima femeie care a intrat in cursa electorala pentru Cotroceni.

1958190_10152590869779584_7769674382706527532_n

sursa foto: pmponline.ro

S-a intamplat in alegerile prezidentiale din 26 noiembrie 2000, cand pe listele electorale s-a regasit si Graziela-Elena Birla. Avocat de profesie, aceasta a strans peste trei sute de mii de semnaturi in cursa pentru depunerea candidaturii, dar la scrutinul propriu-zis a adunat doar 61.455 de voturi, ceea ce in procente s-a tradus prin 0.55%, adica locul noua dintr-un total de 12 candidati.

De retinut ca Birla a candidat independent, asa cum s-a intamplat 14 ani mai tarziu cu Macovei.

Revenind in prezent, potrivit rezultatelor oficiale publicate Biroul Electoral Central in data de 3 noiembrie 2014, adica la o zi dupa primul tur al alegerilor prezidentiale, Elena-Gabriela Udrea a obtinut 5.18% din totalul voturilor valabil exprimate, ceea ce inseamna cu exactitate 484.397 de voturi.

Udrea, candidatata din partea Partidului Miscarea Populara (PMP) si identificata drept succesoarea de drept a presedintelui Traian Basescu in cursa pentru Cotroceni prin prisma relatiei politice a celor doi si a implicarii actualului presedinte in campania electorala a acesteia prin diverse mesaje, devine femeia cu cel mai mare scor electoral intr-un test electoral prezidential in istoria Romaniei.

Sigur ca din punctul de vedere al celor de la PMP, care prin diferite voci si-au manifestat nemultumirea, acest scor electoral de putin peste cinci procente poate fi privit ca un esec politic, in conditiile in care candidatul Udrea isi stabilise drept tinta locul trei in clasamentul primului tur.

In realitate, Udrea nu a fost foarte departe de atingerea acestui obiectiv, tinand cont ca al treilea clasat, independentul Calin-Constantin-Anton Popescu-Tariceanu a obtinut un scor de 5.40%, care in termeni de voturi valabil exprimate inseamna 504.880 voturi, cu 20.500 de voturi peste Udrea.

10624700_706949132733600_2417993126461181467_n

sursa foto: facebook.com/MonicaMacoveiUE

A doua femeie din cursa electorala, Monica Macovei, a obtinut 4.46% si un total de 417.865 voturi valabil exprimate, desi a beneficiat de cea mai puternica propaganda electorala in mediul online si pe retelele de socializare. Dupa intensitatea mesajelor sale electorale in online am putea chiar sa o declaram, fara doar si poate, presedintele romanilor de pe Facebook.

In cazul fondatoarei DNA si fost ministru al justitiei dezamagirea trebuie sa fie mult mai mare decat in cazul Elenei Udrea, dupa ce pana la ultima ora a scrutinului diverse surse media apropiate acesteia o dadeau pe locul al treilea cu estimari intre 8 si chiar pana la 12 procente.

Chiar daca a esuat lamentabil in acest scrutin, esec masurat prin prisma propriilor aspiratii stabilite inaintea meciului electoral, Monica Macovei stabileste totusi o borna importanta devenind candidatul independent cu cel mai mare scor obtinut in istoria alegerilor prezidentiale din Romania.

Prin cele 4.46 de procente obtinute, Macovei l-a devansat pe Sorin Oprescu din 2009, primarul general al Capitalei care a intrat la vremea respectiva in cursa prezidentiala ca independent si care obtinea nu mai mult de 3.18%.

In cazul ambelor prezidentiabile din 2014, scorurile obtinute pot fi puse pe seama unui numitor comun, si anume Traian Basescu. Atat una cat si cealalta au colaborat in trecutul nu foarte indepartat cu presedintele Romaniei din ultimul deceniu, un presedinte aflat la pragul cel mai de jos al nivelului de popularitate dupa masurile sociale de austeritate impuse in 2012 care au culminat printr-o a doua suspendare, invalidata in cele din urma de lipsa cvorumului necesar. O masura discutabila la vremea respectiva si ramasa in opinia publica drept o ingerinta externa pentru mentinerea lui Basescu in functie.

Astfel, Udrea si Macovei au aparut la alegerile prezidentiale din 2014 drept creatiile politice ale lui Traian Basescu, fiind percepute de marea masa a populatiei ca si continuatoarele prezentei acestuia in spatiul public romanesc, iar in cele nici zece procente adunate reprezinta intocmai votul negativ pe care romanii l-au acordat o data in plus lui Basescu intr-un asa numit meci de la distanta.

La fel de adevarat este, si total detasat de explicatia prezentata mai sus, ca Romania nu este, cel putin in acest moment, pregatita sa agreeze solutia unui presedinte femeie pentru simplul motiv ca ne lipseste acel resort atat de important numit cultura politica.

Spune-ti parerea, opinia ta conteaza