Politice

Posibile raspunsuri la intrebarea: “Ce cauta rusii in Siria?”

vladimir putin photo
Photo by theglobalpanorama

La 30 septembrie Federatia Rusa a demarat cea mai ampla operatiune militara de la invazia in Afganistan (1979) si pana in prezent, iar lumea intreaga si-a pus intrebarea legitima: ce cauta rusii in Siria?

Prevalandu-se de solicitarea Damascului, in speta a liderului sirian Bashar Al-Assad, Vladimir Putin a solicitat si a primit acordul Consiliului Federatiei, in realitate o simpla formalitate constitutionala, pentru a interveni pe cale armata intr-un razboi care a transformat Siria intr-o ruina de cinci ani incoace.

Ajuns la tribuna Consilului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite, Vladimir Putin a vorbit despre dreptul legitim al Rusiei de a interveni in Siria impotriva terorismului ca masura de preventie pentru extinderea acestui flagel in tarile de origine ale militantilor islamisti.

Vladimir Putin's 2015 Address to the United Nations

Un argument care sta in picioare la prima vedere daca tinem cont de conexiunile existente intre combatantii Statului Islamic si luptatorii mujahedini din Caucazul de Nord, Rusia avand in spate experienta celor doua razboaie din Cecenia, dar si a catorva atentate teroriste de amploare comise in interiorul granitelor Federatiei. Sa ne amintim doar de luarea de ostatici in teatrul din Moscova sau de asediul scolii din Beslan, unde peste 1000 de persoane au fost tinute captive timp de trei zile, dintre care peste 700 de copii.

Kremlinul a aratat in regimul lui Vladimir Putin o politica de toleranta zero fata de fenomenul terorismului global afisat in exemplele de mai sus pe teritoriul Federatiei, iar acum, pe fondul conflictului armat din Siria, “Tarul”, asa cum este supranumit Putin, a simtit ca este momentul prielnic pentru ca Rusia sa arate lumii ca intre timp si-a recapatat statutul de mare putere. Rusia spune ceva de genul: “nu ne scoateti din calcule, inca suntem un jucator important in geopolitica mondiala, iar daca in Ucraina ne-am furisat camuflati, acum e timpul sa va aratam la vedere de ce suntem capabili”.

Razboiul pe care Putin l-a declarat jihadistilor din Siria reprezinta asadar un export de forta din partea Rusiei intr-un teatru de operatiuni care ofera vizibilitate si comporta, in acelasi timp, o dimensiune ce tine de imagine. Dupa tot ce s-a intamplat in ultima perioada in estul Ucrainei, unde razboiul dus de combatantii pro-rusi din Donetk si Lugansk a atras oprobiul public asupra liderului de la Moscova, totul culminand cu doborarea avionului olandez asupra caruia nici pana acum nu se stie cine a tras cu adevarat. Astfel, Putin vine si ocupa un spatiu unde Occidentul si-a declarat neputinta sau indolenta, anume razboiul cu fanaticii ISIS, incercand sa devina salvatorul umanitatii in fata barbarismului fundamendalist.

Dincolo de toate aceste aspecte ar mai fi cel putin inca doua, unul de ordin militar si un altul ce tine de zona economica a ecuatiei. Prin interventia in Siria, rusii nu fac altceva decat sa-si apere propriile interese, iar primul dintre acestea se numeste singura lor baza militara pe care o au in Mediterana, la Latakia. In plus, actiunea aviatiei ruse de a bombarda obiectivele ISIS a dus la cresterea pretului barilului de petrol la nivel mondial, pret al carui nivel scazut a fost influentat de interesele principalilor jucatori din Orientul Mijlociu, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite si Qatar, adica principalii aliati ai Statelor Unite in dosarul sirian.

Rusia traieste din exportul de hidrocarburi la nivel mondial, iar embargoul impus de SUA si UE pe fondul conflictului din Ucraina, respectiv scaderea pretului per barilul de petrol la nivel mondial, au determinat mutarea politico-militara a Kremlinului. In decursul unui singur an, din august 2014 pana in august 2015 pretul barilului de petrol a scazut de la 98 la 45 de dolari, ceea ce reprezinta o lovitura pentru economia rusa intrata in recesiune pentru prima data dupa 2009.

Evident ca dincolo de aceste cateva argumente expuse la suprafata, fara a intra in amanunte, exista numeroase alte interese care fara intentia noastra ne scapa in acest punct al evenimentelor aflate in derulare. Jocul geopolitic in Orientul Mjilociu este unul extrem de complicat si implica in acest moment toti actorii importanti ai lumii. Avem pe de-o parte SUA cu aliatii lor strategici Arabia Saudita, Turcia, Israel, iar pe de alta parte se contureaza o tabara din ce in ce mai solida formata din Rusia, Iran si Siria lui Bashar Al Assad, pionul principal de pe aceasta imensa tabla a intereselor zonale.

Spune-ti parerea, opinia ta conteaza