Diverse Urbane

Luna plina si oceanul de alb

 

lunaLuna mi-a zambit intr-o noapte geroasa de ianuarie, pe un drum troienit si in acelasi timp deszapezit (pe hartie), langa un trotuar practicabil cu o singura banda pe sens.

Altminteri, cartierul are un farmec aparte asa inghetat si usor paralizat cum e el dupa blocuri, pustiit de taria frigului, uitat de cei care ar fi trebuit sa ne ia zapada de pe cap. Dar ia stai asa.

Bucuria copiilor

De ce sa o ia din moment ce tocmai am intrat aproape pana la genunchi intr-un morman pentru a da prioritate unui tatic care isi tragea copiii pe o sanie?

De i-ati fi vazut pe micuti cu fețele luminoase si bucuria stralucitoare din ochii lor inocenti. O bucurie pe care noi am uitat-o sau pe care nici nu mai stim macar sa ne prefacem ca o avem.

Imperfectiune

Ne transformam usor in mici robotei in cautare de perfectiune, aceasta fata morgana care bantuie modernitatea, uitand ca ne tragem tocmai din imperfectiune pentru a tinde spre desavarsire.

Ies din tablou si o iau spre casa, in timp ce luna continua sa ma lumineze ca un far ce vesteste carmaciului pamantul aflat la o departare oarecare.

Eu sunt marinarul aflat pe propria mea corabie si intinderea de omat imi tine loc de ocean.

Spune-ti parerea, opinia ta conteaza