Vaccinarea obligatorie imparte societatea in trei

Continua framantarea sociala pe tema vaccinarii obligatorii si, dupa o observatie personala, cred ca societatea a ajuns sa fie impartita in trei, dupa cum urmeaza:
 
1) Asa numitii “talibani” antivaccin (in realitate sunt cei care se opun cu indarjire, singurii care protesteaza, initiaza petitii, strang semnaturi, bat la usi evident majoritatea inchise etc.). Sunt oameni care au citit legislatia din scoarta in scoarta, isi cunosc drepturile in amanunt, au un nivel ridicat de trezvie a constiintei si sunt gata, spun ei, sa apeleze la gesturi extreme cu copiii in brate in eventualitatea unui program obligatoriu de vaccinare. Constituie o minoritate pe care autoritatile o ignora, presa de larg consum se face in mod voit ca n-o vede, iar ceilalti oameni au ajuns sa-i vada ca niste ciudati.
 
2) In a doua categorie sunt oamenii care sesizeaza ca ceva e putred la mijloc cu obligativitatea de a fi vaccinat ca vita in abator, dar care amana pe maine luarea unei decizii de actiune pe principiul “nu mi se poate intampla chiar mie, cel putin nu azi, lasa ca poate rezolva altii problema in locul meu”. Se spune ca somnul ratiunii naste monstri. Ei bine, in cazul acestora somnul ar putea sa nu mai nasca nici macar atat. Reprezinta ceea ce inaintea unui proces electoral numim “masa de indecisi” care oricand pot inclina balanta in favoarea uneia sau alteia dintre tabere.
 
3) Ignorantii. Sunt cei mai multi dintre cetateni. Pentru a ma exprima pe intelesul larg sunt oamenii carora “li se rupe”. In limbajul popular mai poarta si numele de “liserupisti”. Din punctul lor de vedere nu exista niciun pericol atata vreme cat n-au auzit ei la televizor sau n-au citit pe Facebook. Pe tacerea si lipsa lor de actiune se bazeaza indrazneala legislatorului de a construi un act normativ controversat, fara a tine seama de ingrijorarile celor din prima categorie si de temerile/suspiciunilor celor din a doua categoria. Putem vorbi in cazul lor de o complicitate prin dezinteres.
 
In ceea ce ma priveste n-am nimic cu ideea de vaccin (daca ar fi unul pe bune si care sa imunizeze cu adevarat populatia – ceea ce cred ca e deja o utopie), dar am o MARE problema cu tot ce implica OBLIGATIVITATE si devin suspicios cand initiativa vine din partea statului, unul de altfel extrem de discret spre absent complet in alte aspecte ce tin de bunastarea, sanatatea si educatia copiilor (alta decat cea sexuala la gradinita si clasa pregatitoare).
 
Recomand insa spre citire Conventia pentru Protectia Drepturilor Omului si a Demnitatii Fiintei Umane fata de aplicatiile Biologiei si Medicinei, pe scurt Conventia de la Oviedo din 1997, care la articolul despre Consimtamant precizeaza negru pe alb:
 
O interventie in domeniul sanatatii poate fi facuta numai dupa ce persoana respectiva si-a dat consimtamantul in mod liber si in cunostinta de cauza“.
 
Ori legea romaneasca a vaccinarii nu e nici despre libertate si cu atat mai putin despre cunostinta, atata vreme cat societatea reala este exclusa de la orice forma de dezbatere si se merge inainte spre o promulgare cat mai rapida.

Spune-ti parerea, opinia ta conteaza